Conţinut
- Cauzele bolii
- Care este tabloul clinic
- Tratamentul și prevenirea disfuncției miocardice diastolice
Inima este cel mai important organ din corpul uman, iar pentru ca acesta să funcționeze stabil și corect, întregul sistem cardiovascular trebuie să funcționeze clar și armonios. Dacă vorbim despre cele mai grave patologii ale inimii, atunci una dintre cele mai importante este disfuncția diastolică a miocardului, care poate duce în cele din urmă la insuficiență cardiacă cronică. Munca inimii are propriile sale caracteristici, iar fiecare dintre etape este de mare importanță pentru menținerea vitalității unei persoane, în general. De exemplu, una dintre funcțiile principale în activitatea inimii este îndeplinită de diastola ventriculară, care este o perioadă de contracție a mușchiului inimii alternând cu relaxarea acestuia. Adică, pentru a putea împinge fluxul de sânge în direcția corectă, pereții inimii trebuie mai întâi să se relaxeze, pentru a-l primi mai întâi.
Disfuncția diastolică a miocardului ventriculului stâng este incapacitatea fibrelor musculare ale miocardului de a se relaxa în timpul diastolei, ceea ce duce la faptul că o cantitate insuficientă de sânge începe să curgă în ventricul. În același timp, pentru a compensa lipsa de sânge în ventriculi și munca lor slabă, atriul stâng începe să lucreze cu o sarcină crescută și încearcă să atragă cât mai mult sânge posibil. Toate acestea duc în curând la o supraîncărcare a atriului și la creșterea acestuia în volum. Disfuncția sistolică poate provoca congestie în plămâni și vene, ceea ce va duce la afectarea circulației sângelui în întregul corp.
Important! Dacă starea patologică se înrăutățește, va duce la dezvoltarea insuficienței cardiace cronice.
Disfuncție diastolică miocardică de gradul I
Disfuncție diastolică stângăventriculul poate fi de mai multe tipuri și anume:
Disfuncția miocardică hipertrofică sau diastolică de tip 1 este cel mai frecvent tip. Acest tip de boală este foarte insidios, deoarece este complet asimptomatică în stadiile incipiente ale dezvoltării sale. Tipul hipertrofic se caracterizează printr-o scădere a capacității de a pompa sânge din artera pulmonară în ventricul în stadiul de umplere. Acest lucru se datorează elasticității insuficiente a miocardului.
Factorii care pot provoca dezvoltarea bolii
Statisticile medicale susțin că principalul factor care contribuie la dezvoltarea bolii este o încălcare a capacității miocardului de a se contracta și relaxa complet, ceea ce se datorează elasticității insuficiente a țesutului muscular. Toate acestea pot duce la formarea unor astfel de boli: boli coronariene, hipertrofie miocardică, infarct, hipertensiune arterială.
Disfuncția diastolică se poate dezvolta nu numai la adulți, ci și la nou-născuți. Dacă un nou-născut are aport de sânge crescut la plămâni imediat după naștere, acest lucru poate duce la:
- la faptul că secțiunile inimii vor crește în dimensiune;
- va apărea supraîncărcarea atrială;
- contractilitatea mușchiului inimii va fi afectată;
- va apărea tahicardie.
La nou-născuții, această afecțiune nu va fi patologică, și nu necesită tratament special, dar dacă bebelușul este prematur sau a suferit hipoxie, atunci poate dura puțin mai mult și poate fi observată timp de două săptămâni.
Simptomele bolii
Datorită faptului că sindromul disfuncției diastolice a miocardului nu este o boală independentă, ci este de obicei un semn al unei boli deja existente, tabloul clinic va depinde complet de boala concomitentă. De asemenea, se știe că această boalăeste cel mai adesea principalul motiv pentru dezvoltarea insuficienței cardiace cronice, prin urmare este cel mai probabil ca aceasta să se manifeste prin simptome de insuficiență cardiacă. Aceste semne includ:
- umflarea membrelor;
- creștere semnificativă a oboselii;
- dificultăți de respirație în timpul oricărei activități fizice. Poate fi observat în repaus, dar acest lucru este deja în cazuri severe;
- bătăi accelerate ale inimii;
- albastrul sau paloarea pielii, mai ales pe acele părți ale corpului care sunt cât mai departe de inimă.
Adesea, simptomele insuficienței cardiace sunt însoțite de o tuse, care apare cel mai adesea noaptea și este deja un semn clar de congestie în plămâni.
Tusea ca simptom al insuficienței cardiace
Metoda de tratament a bolii și principalele măsuri preventive care vizează prevenirea dezvoltării bolii
Până în prezent, din păcate, oamenii de știință nu au găsit modalități de a restabili contractilitatea miocardică completă. Prin urmare, tratamentul disfuncției diastolice a ventriculului stâng se reduce la terapia medicamentoasă sau chirurgicală a bolii, pe fondul căreia s-a format această afecțiune. Astfel, principalele sarcini ale medicilor sunt următoarele direcții:
- pentru a normaliza ritmul cardiac pentru a preveni dezvoltarea aritmiei. În acest scop, pacienților li se recomandă să utilizeze un curs de beta-blocante;
- tratamentul bolii coronariene, pacienților li se prescriu nitrați;
- este necesară stabilizarea tensiunii arteriale cu ajutorul diureticelor.
Desigur, medicul va prescrie un tratament adecvat și rațional după efectuarea unei examinări amănunțite a pacientului. Tratamentul acestei boli se efectuează strict în condiții de spital și sub supravegherea atentă a personalului medical.
Hipotiazida ca diuretictratamentul disfuncției miocardice diastolice
Cele mai frecvente medicamente prescrise pentru tratamentul disfuncției diastolice a miocardului includ medicamente din familia enalapril, beta-blocante precum atenolol, concor și altele. Din diuretice se recomanda utilizarea hipotiazidei, spironolactonei si altele. Prevenirea apariției bolii se bazează pe măsuri preventive ale acelor boli care pot provoca dezvoltarea acesteia. În special, este necesar să se respecte toate recomandările pentru prevenirea aritmiei și a bolii cardiace ischemice.