- Ce înseamnă diagnosticul de „pneumonie”?
- Ce prezice diagnosticul de „bronșită”?
- Care este principala diferență?
- Ce examinări pot fi necesare?
- Principii de bază ale tratamentului
Conţinut
Mulți pacienți se întreabă cum să distingă bronșita de pneumonie, deoarece ambele boli au o natură și manifestări similare. Simptomul principal este dezvoltarea unei tuse puternică: inițial uscată și sufocantă, care se transformă treptat într-una umedă.
Bronșita și pneumonia sunt boli destul de grave care necesită un diagnostic precis și un tratament competent. În cursul terapiei, este necesar să se utilizeze medicamente, precum și elemente de fizioterapie.
Ce înseamnă diagnosticul de „pneumonie”?
Pneumonia este o boală infecțioasă în care țesutul pulmonar este deteriorat. Bronhiile și bronhiolele pot fi, de asemenea, afectate. Manifestarea inițială a bolii este standard: dezvoltarea unui nas care curge și o tuse uscată, care se transformă treptat într-una umedă. Alte manifestări ale bolii:
- La inhalare, pacientul se poate plânge de dureri severe la nivelul sternului.
- Dezvoltarea sindromului de dispnee și durere în zona stângă sau dreaptă.
- Slăbiciune generală și dureri de cap.
- Alte simptome alarmante: dezvoltarea unei respirații superficiale, vocea pacientului poate tremura atunci când vorbește.
Ce prezice diagnosticul de „bronșită”?
În bronșită, procesul inflamator afectează membrana mucoasă a bronhiilor. O tuse uscată se transformă treptat într-una umedă, se aude șuierătoare uscate, grele, puternice. Apar și alte simptome:
- O ușoară creștere a temperaturii corpului, în unele cazuri temperatura rămâne în limite normale.
- Respirație dificilă, însoțită de respirație șuierătoare puternică, care se aude chiar și fărădispozitive medicale speciale.
- Pacientul se poate plânge de dezvoltarea unui sindrom de durere în zona pieptului, care este agravat de tuse.
În caz de lipsă de tratament adecvat și ignorarea acestor simptome, bronșita se poate transforma în inflamație a plămânilor - pneumonie.
Care este principala diferență?
În ciuda simptomelor similare, există o serie de caracteristici distinctive ale celor două boli.
Când se determină modul în care bronșita diferă de pneumonie, trebuie amintit, de asemenea, că bronșita afectează arborele bronșic, în timp ce pneumonia afectează plămânii.
Ce examinări pot fi necesare?
În acest caz, dacă există îndoieli cu privire la modul de determinare a bronșitei sau pneumoniei, atunci este necesară o examinare cuprinzătoare: o radiografie, teste de laborator ale sângelui și sputei pacientului.
În acest caz, dacă razele X indică leziuni ale țesutului pulmonar, atunci putem vorbi despre dezvoltarea inflamației pulmonare. Dacă țesutul pulmonar nu este afectat, pacientul poate fi diagnosticat cu bronșită.
Principii de bază ale tratamentului
Principiile de bază ale terapiei:
- Tratamentul este început cât mai devreme posibil, înainte ca rezultatele examinării care a evidențiat agentul cauzal al bolii să fie cunoscute.
- Terapia cu antibiotice trebuie efectuată numai după detectarea sensibilității agentului cauzalboli la substanța activă a medicamentului.
- Antibioticul este utilizat până la normalizarea temperaturii corpului - cel puțin 3-4 zile (în funcție de doza medicamentului și de frecvența utilizării acestuia).
- În cazul unei evoluții severe a bolii, poate fi necesară o numire combinată a mai multor agenți antibacterieni.
- Utilizarea pe termen lung a antibioticului poate provoca dezvoltarea disbacteriozei și hipovitaminozei. În acest caz, terapia este în mod necesar suplimentată cu probiotice, precum și cu complexe de vitamine. O atenție deosebită este acordată vitaminelor din grupa B.
Tratamentul bronșitei și pneumoniei este un proces îndelungat care necesită respectarea tuturor recomandărilor medicului.
Tratamentul medicamentos și fizioterapie
În cazul în care în timpul tratamentului bronșitei de diferite origini, numirea unui antibiotic poate să nu fie necesară, atunci inflamația plămânilor apare în mod necesar cu utilizarea agenților antibacterieni. Acest lucru se datorează faptului că boala afectează un volum mare de țesut pulmonar și procesul inflamator trebuie oprit cât mai curând posibil.
Următorul punct distinctiv: dacă tratamentul unor forme de bronșită poate fi efectuat la domiciliu, atunci dacă se suspectează pneumonie, pacientul trebuie internat.
În timpul tratamentului ambelor boli, pe lângă tratamentul medicamentos, este necesară utilizarea suplimentară a procedurilor de fizioterapie. Pacientul va beneficia de exerciții de respirație care accelerează procesul de îndepărtare a sputei.
În unele cazuri, pacientul dezvoltă bronșită după pneumonie. Pot apărea astfel de complicații ale inflamației pulmonare, cum ar fi dezvoltarea emfizemuluisau pleurezie. Dezvoltarea complicațiilor este cauzată de o scădere a funcționării normale a sistemului imunitar. În cursul terapiei, poate fi necesară utilizarea suplimentară a medicamentelor imunomodulatoare, așa cum este prescris de un medic. După trecerea fazei acute a bolii, este necesar să se efectueze proceduri de întărire, să se elimine obiceiurile proaste (în special fumatul) și să direcționeze eforturile de întărire a sistemului imunitar.