Sunt primii ani de viață care sunt foarte importanți pentru dezvoltarea copiilor care tocmai învață să cunoască o lume nouă pentru ei. Și în ce măsură un copil va fi capabil să contacteze și să învețe lumea corect depinde dezvoltarea lui ulterioară, atât mentală, cât și fizică. În primele etape ale vieții, postura copiilor este de o importanță crucială și este asociată cu dobândirea de noi cunoștințe, potrivit ultimelor cercetări realizate de Universitatea din Indiana State (SUA) și publicate în jurnalul „Plos One”.
Este raportată o nouă abordare care examinează relația dintre obiectele cognitive, cum ar fi cuvintele, amintirile și poziția corpului. „Acest studiu arată că corpul joacă un rol foarte important în primii ani de învățare și arată cum copiii folosesc poziția corpului în spațiu pentru a-și realiza ideile”, spune Linda Smith, co-autor al studiului.
Pentru a-și realiza experimentul, cercetătorii au implicat un robot special (în care procesele cognitive iau naștere din cauza limitărilor fizice și capacităților corpului ca metodă de învățare), iar copiii, au studiat rolul poziției corpului în raport cu abilitățile creierului. Ei și-au dat seama că poziția și relația spațială cu obiectul, atunci când numele este rostit cu voce tare, este crucială pentru conectarea corectă la obiectul numit.
„O mare parte de cercetări arată că memoria este strâns legată de locația unui obiect. Cu toate acestea, nimeni nu a demonstrat vreodată că poziția corpului joacă un rol important”, spune Smith.
Astfel, în experiment, robotul a trebuit să identifice obiectul prin asocierea poziției acestuia. Apoi experimentul a fost repetat cu copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 luni. Rezultatele au fost aproape identice: rolul poziției este crucial în raport cu numele obiectelor.
Aceste rezultate ne pot oferi o nouă caleexplorarea conexiunii dintre cunoaștere și corp”, „și noi dovezi că asocierile mentale, cum ar fi gândurile, cuvintele sau reprezentările de obiecte care nu au componentă spațială sau corporală vor lua mai întâi contur (în mintea noastră) prin intermediul corpurilor de asociere spațială cu lumea din jurul nostru”, explică Smith.