Conţinut
- Boala coronariană - ce este?
- Cauzele dezvoltării patologiei
- Simptomele bolii
- Metode de diagnosticare
- Metode de tratament
- Despre nevoia unei alimentații adecvate
În funcție de frecvența de apariție, boala coronariană ocupă o poziție de lider printre toate bolile sistemului cardiovascular. Rata mortalității din această boală este de cel puțin 60% din mortalitatea totală cauzată de patologiile inimii și ale vaselor de sânge.
Ce este boala coronariană?
Boala coronariană sau ischemică se caracterizează prin dezvoltarea unor modificări aterosclerotice în arterele coronare ale inimii. O problemă similară poate apărea ca urmare a blocării totale sau parțiale a lumenului arterelor.
Ca urmare a aprovizionării slabe cu sânge, miocardul încetează să primească cantitatea necesară de oxigen, ceea ce duce la dezvoltarea lipsei de oxigen (hipoxie).
Cel mai adesea, boala coronariană apare la bărbați după vârsta de 40 de ani. Cu toate acestea, după vârsta de 50 de ani, această patologie apare cu aceeași frecvență la bărbați și femei.
Pericolul acestei afecțiuni este că zonele mușchiului inimii, lipsite de alimentarea normală cu sânge, degenerează în conjunctiv (țesut cicatricial), iar acest lucru, la rândul său, duce la o încălcare a contractilității miocardului.
Cel mai vulnerabil loc în caz de boală coronariană este zona ventriculului stâng din partea laterală a peretelui frontal și vârful inimii. Motivul pentru aceasta este particularitatea alimentării cu sânge a acestei zone. Baza inimii și peretele posterior al ventriculului stâng sunt pe locul doi în ceea ce privește frecvența de apariție.
Ce a dus la dezvoltarea patologiei?
În practica medicală mondială, în fiecare an apar noi teorii despre apariția acestei boli. să apară boala coronarianăpoate fi influențată de următorii factori:
Cum se poate manifesta boala coronariană?
O indicație absolută pentru vizitarea unui cardiolog este orice senzație neplăcută în zona inimii și a pieptului. Simptomele bolii coronariene pot fi individuale pentru fiecare persoană. În unele situații, o persoană poate să nu sufere de insuficiență cardiacă.
Blocarea completă a lumenului vasului coronarian poate duce la o astfel de consecință ca o ruptură a peretelui miocardic (atac de cord). Principalul simptom al bolii coronariene este durerea în piept sau în spatele sternului.
Dacă vasul a fost complet blocat, o persoană poate prezenta următoarele simptome:
- apar atacuri de durere pe termen scurt;
- intensitatedurerea crește treptat;
- după 30-40 de minute, durerea devine puternică, iar persoana nu o poate tolera.
Dacă există o blocare parțială a unui vas coronarian, o persoană poate prezenta următoarele simptome:
- durerea crește la exprimarea emoțiilor, precum și în timpul activității fizice (pas, alergare, ridicare de greutăți);
- pacientul are un sentiment de teamă asociat cu apariția unui nou atac de durere;
- se observă dificultăți de respirație și dificultăți de respirație;
- durerea intensă iradiază adesea (radiază) în zona maxilarului inferior, a pomeților, a umărului stâng și a mâinii.
În unele situații, boala coronariană poate apărea fără apariția simptomelor caracteristice. În loc de durere, o persoană poate fi deranjată de următoarele simptome:
- slăbiciune și stare generală de rău;
- oboseală crescută;
- atacuri de sufocare;
- ritm cardiac crescut;
- dispnee;
- senzație de arsură și disconfort în spatele sternului.
Fiecare dintre simptomele menționate apare chiar și cu stres fizic și emoțional minim. Cel mai periculos tip de boală coronariană este forma ascunsă, care nu are nicio manifestare.
În acest caz, diagnosticul se pune numai după dezvoltarea unui atac spontan de durere.
Metode eficiente de diagnostic
Măsurile de diagnostic pentru boala coronariană sunt efectuate cu scopul de a:
- determinarea localizării exacte a senzațiilor de durere;
- identificarea factorilor care contribuie la creșterea durerii;
- determinarea duratei unui atac de durere;
- evaluarea eficacității nitroglicerinei în timpul unui atac.
Simptomele bolii coronariene au asemănări cu multe boli extracardiace și boli de inimă. Pentru a face un diagnostic precisse folosesc metode suplimentare de cercetare. Aceste metode includ:
Care sunt metodele de tratament?
Punctul cheie în tratamentul acestei boli este reducerea nevoii de oxigen a mușchiului inimii, precum și crearea condițiilor pentru livrarea completă a acestuia către miocard. În funcție de gradul de deteriorare și de severitatea cursului, pot fi utilizate atât metode conservatoare (medicament) cât și metode operative de tratament.
Terapie medicamentoasă
Următoarele grupuri de medicamente sunt utilizate pentru a trata această boalămijloace:
- Nitroglicerina. Scopul utilizării lor este de a elimina atacurile acute ale bolii;
- Acid acetilsalicilic (aspirina) și statine. Aceste medicamente sunt prescrise pentru a preveni formarea de grăsime și cheaguri de sânge în lumenul vaselor de sânge.
- Beta-blocante. Scopul utilizării lor este de a normaliza ritmul cardiac și de a preveni tahicardia.
- Antagonişti de calciu. Funcția lor principală este de a reduce ritmul cardiac, precum și de a extinde lumenul vaselor de sânge.
Doza și frecvența administrării fiecărui medicament sunt calculate de medic în mod individual. Înainte de a începe calculul, medicul evaluează datele de diagnostic, precum și informații despre severitatea evoluției bolii.
Restabilirea alimentării cu sânge prin intervenție chirurgicală
Dacă terapia medicamentoasă nu a dat un rezultat semnificativ, pacientului i se recomandă să fie supus unei intervenții chirurgicale. Alte indicații pentru tratamentul operator includ neglijarea procesului patologic, progresia rapidă a bolii, precum și deteriorarea extinsă a vaselor prin ateroscleroză.
Şuntarea aortocoronariană este utilizată ca metodă cea mai eficientă. Esența acestei proceduri este de a crea un canal suplimentar pentru fluxul sanguin, ocolind zonele patologice. Ca șunt, se folosește un vas al pacientului, prelevat din zona membrului inferior.
O altă metodă de tratament operator este angioplastia coronariană, în procesul căreia lumenul vasului afectat este extins. Rezultatul operației este restabilirea completă a alimentării cu sânge a inimii.
Dacă permeabilitatea arterei nu a fost restabilită, atunci medicii pot folosi metoda de plasare a unui stent. Intrând în zona de îngustare, stentul crește în volum și îndreptează cel îngustatartera Această metodă este o prevenire eficientă a infarctului miocardic.
Nutriția corectă este cheia refacerii
Organizarea dietei zilnice este cel mai important punct în întregul tratament al bolii coronariene. Nutriția terapeutică contribuie la normalizarea metabolismului grăsimilor și carbohidraților în organism și este o bună prevenire a formării de noi plăci aterosclerotice în organism.
Principalele principii ale nutriției dietetice pentru această boală includ:
- În primul rând, se recomandă limitarea consumului de alimente bogate în calorii. Dieta zilnică nu trebuie să conțină mai mult de 300 g de carbohidrați complecși. Sursele de carbohidrați complecși sunt cerealele, precum și fructele și legumele proaspete. Consumul de carbohidrați simpli poate duce la o exacerbare a bolii.
- Rata zilnică de grăsimi nu este mai mare de 80 g. Cel puțin 40% din grăsimi ar trebui să fie de origine vegetală. Rata zilnică de proteine este de 100 g.
- Se recomanda excluderea din alimentatie a alimentelor bogate in substante azotate (carne prajita, afumatura, vin rosu).
- Substanțe precum magneziu, fosfor, potasiu, iod vor ajuta la îmbunătățirea stării generale a bolii coronariene.
- Carnea și peștele sunt recomandate a fi consumate sub formă de fiert.
- Mâncarea trebuie să fie fracționată, în porții mici de 4-5 ori pe zi. Ultima masă ar trebui să fie cu cel puțin 3 ore înainte de culcare.
Lista produselor recomandate include:
Este important de reținut că boala coronariană este o boală gravă care trebuie tratată sub stricta supraveghere a unui cardiolog.