Ghicitori, proverbe, zicători și poezii despre syroizhka
În ciuda numelui lor, ruginile sunt practic necomestibile crude. Culegătorii neexperimentați de ciuperci nu prea apreciază acest gen de ciuperci din cauza varietății mari de tipuri de ciuperci, a caracteristicilor de creștere și a unui număr mare de culori a capacelor, adesea confundă aceste ciuperci cu altele. Potrivit lui Bianchi, „un alt culegător de ciuperci, confundând capul roșu al unei ciuperci din iarbă cu o ciupercă roșie, îl împinge cu piciorul cu furie și îl strânge”. În regiunea noastră, există aproximativ șaizeci de specii de edelweiss, dar nu toate sunt comestibile, deși aproape niciuna dintre ele nu este sincer toxică sau otrăvitoare.
Pe această pagină am adunat diverse mici forme literare dedicate acestui tip de ciupercă.
Ghicitori despre caș de brânză
De-a lungul potecilor forestiere Multe picioare albe În pălării de diferite culori, Se observa de departe. Adună, nu risipi! Acesta este... (Siroizhki)
Proverb despre materii prime
Tipul este un dinte de dulce, daca nu este o zi, este o mancare cruda. Cele crude au plecat înaintea albilor – nu e nimic de făcut în pădure cu un coș. Soia se reproduc peste tot și peste tot, fără ele, ar fi rău pentru supraveghetori.
Poezii despre caș
Siroizhki
Mikhailo Prydvorov
ruginiu crud ruginiu crud L-a învățat să nu reziste: - Dacă cineva are un coș mai des, Aplecă-te mai des în mușchi!
Siroizhki
Volodymyr Narbut
Pământul zumzăia în exces Ploi împrăștiate în aprilie Și un mic kibitkoy maro O frunză legănată la soare – cea de anul trecut. Oriole ardeau pe sălcii Pasăre de foc din străinătate.
Iar în pădure, pământul abură: Tremuratul pătrundea în aer, Iar dealul eșecului râpei S-a încurcat repede într-o pânză groasă. Drumuri pline de ploaie, prăfuite, Erau nori la fel de înalți ca deșertul.
Și așa, când în punctul cel mai înalt Iazla prânz și umbrele s-au stăpânit Cu duble directe, nori solitari Au zburat într-un duș fericit. Petale de flori deschise Sub grindina fantomei cade În corpul ceresc azur.
Și, ridicând scrisoarea către kibitku (Acolo, sub mesteacăn, unde curgea cusătura), Sorbi o băutură de primăvară, Cruda delicat roz...
Și o oră mai târziu, strâmbând ochii în lateral, Al doilea a iesit, sub caldura Turnând picături de sudoare... Din pin a căzut o creangă - și un ghimpe Se auzi un zgomot în iarbă, asemănător cu o mlaștină.
Un păianjen se învârtea pe ace umede Cuibul tău. Și o copertă, Atât neconectate, cât și rare, Liliac-liliac-rosu, Prin alun (prin ramuri), Erau materii prime precum monede.
Nu se consumă crude
Henrietta Lyakhovytskaya
Pe picioarele albe ca zăpada Syroizhka s-a trezit. Deși mănâncă puțin crud, dar e atât de frumos pentru picioare, și pălării, foarte fragile, este destul de confortabil în iarbă.