intelectuale

Dezvoltarea unui nou dispozitiv electronic conceput să-și ocupe nișa specială pe piață rareori se lipsește de soluții inovatoare. Ele pot fi foarte diferite - de la utilizarea unui nou tip de plastic pentru carcasă până la software-ul original sau utilizarea de soluții noi într-o etapă precum dezvoltarea și urmărirea plăcilor de circuite imprimate. Cum să ne asigurăm că toate aceste soluții rămân proprietatea clientului în cazul externalizării sarcinilor individuale sau a întregului proiect? Una dintre cele mai tradiționale soluții sunt brevetele și know-how-ul.

Avantajele și riscurile know-how-ului

Spre deosebire de brevete, care trebuie publicate, know-how-ul este un secret. Este destul de dificil să-l păstrezi în companie, dar de multe ori efectul comercial al acestuia merită toate riscurile. De exemplu, un algoritm specific a fost dezvoltat de-a lungul anilor de muncă minuțioasă, nu este publicat, dar implementarea lui dă un rezultat vizibil. Deținerea acestui secret comercial vă permite să păstrați proprietatea intelectuală, ai cărei purtători sunt un cerc restrâns de indivizi dedicați.

Know-how-ul este întotdeauna convenabil, dar există riscul ca un angajat lider al companiei să meargă la un concurent, să ia cu el nu numai informații importante în cap, ci și să conducă o echipă capabilă să le implementeze. Cum să ne asigurăm că evoluțiile pe termen lung rămân proprietatea companiei? Una dintre căile de ieșire este distribuirea informațiilor între angajații companiei, o parte din acestea putând fi date unei echipe externe, care garantează păstrarea integrală a proprietății intelectuale chiar dacă o mică parte din date este pierdută.

Un brevet este o modalitate clasică de a proteja proprietatea intelectuală

Este dificil să ne gândim la un mod mai faimos de a-ți proteja drepturile asupra unei invenții decât un brevet. Prezența lor face compania mai solidă și mai respectabilă șiîn ochii investitorilor – își mărește valoarea. Când să ne ocupăm de înregistrarea unui brevet - după lansarea produsului în lume sau înainte de lansarea acestuia? Întrebarea nu este goală, deoarece există multe exemple în care tehnologia brevetată nu a putut fi implementată suficient de rapid în produsul finit. De exemplu, un startup care a devenit proprietarul unui brevet și-a adus ideea într-un stadiu precum producerea unui prototip, dar nu a adus-o prompt pe piață. De-a lungul timpului, s-au născut noi tehnologii și dispozitivul s-a dovedit a fi inutil. Din acest motiv, este important să găsim un compromis între know-how și brevetare. Este important ca munca competentă cu proprietatea intelectuală să poată aduce succes comercial și să crească competitivitatea produselor.