Statul Armenia Mare și-a început existența independentă la începutul secolului al II-lea î.Hr. e.., după ce stăpânirea Imperiului Seleucid a fost respinsă. Steagul Armeniei Mari a fost determinat de dinastia regală conducătoare.

Prima dintre ele a fost fondată de Artaș I, a rămas la putere din anul 190 î.Hr. până la sfârșitul secolului I î.Hr Artash I era subordonat conducătorului Imperiului Seleucid - Antioh al III-lea. Cu toate acestea, acesta din urmă a suferit o înfrângere zdrobitoare în bătălia de la Magnesia din 190 î.Hr. e., care a eliberat mâinile lui Artashes. Mai mult, acesta din urmă a fost susținut de romani, care urmăresc să creeze un stat stabil și loial în Orient. Potrivit unor istorici, dinastia Artashesid aparține dinastiei Ervandi, dar dovezi de încredere ale legăturii lor nu au fost dovedite. Asta, însă, nu l-a împiedicat pe Artashes I să-l revendice. În înregistrările trimise de rege, el s-a autointitulat „regele Ervandid”, ceea ce îi dădea dreptul de a revendica tronul.

În secolul I d.Hr e.., anume în anul 54, dinastia Arshakuna a venit la putere în Armenia. Odată cu acesta, s-a schimbat și steagul Armeniei Mari. Această dinastie a fost fondată de Trdat I, care a fost regele armean din 54 până în 88. S-a întâmplat să fie și fratele conducătorului Parthiei - Vologes. În Armenia Mare, în secolul I, a apărut dinastia Artashesid, așa că atât parții, cât și romanii au căutat să-și plaseze protejatul pe tronul Armeniei.

În cele din urmă, părțile au ajuns la o înțelegere, iar Trdatus I a reușit să pună picior în putere, rămânând însă vasal al Imperiului Roman. În 226, dinastia parților a fost răsturnată de sasanizi, drept urmare regele Khosrow I cel Mare a refuzat să o recunoască, rămânând la putere în Armenia. Un alt reprezentant al acestei dinastii, Trdatus III, a decis să recunoască creștinismul ca religie de stat. Dinastia Arshakuna a pierdut complet puterea în 428.